Pages

27 Dec 2012

The Walking Dead - Review


Conceptul de joc cu zombie a fost destul de abuzat de-a lungul vremii, piata producand de la jocuri generice tower defence pana la hituri precum Left 4 Dead sau Zombies Mode pentru seria COD. Ei bine, Tell Tale Games nu numai ca a reusit sa schimbe conceptia despre cum trebuie sa fie un joc cu zombie, dar a readus in atentia publicului un gen extrem de aproape de sufletul meu... point and click adventure, in The Walking Dead Game.
Obiectul review-ului de astazi, unul dintre cele mai aclamate seriale tv si... o banda desenata exceptionala. Este jocul complementar seriei, o paralela a benzii desenate sau o reimaginare?


Povestea... Despre care nu o sa spun nimic concret! O sa spun doar ca practic, seria episodica te lasa sa iti creezi singur povestea, naratiunea fiind construita de jucator, nu de cei de la Tell Tale. Orice actiune pe care o intreprinzi este cuantificata de titlu si repusa in joc, rezultatul fiind o experienta unica de la gamer la gamer. Exista momente-cheie care te pun sa alegi intre un personaj sau altul sau in care trebuie ai de raspuns la intrebari in functie de cum te taie pe tine capul – asta daca vrei sa o faci, daca nu, vei vedea ce se intampla. Alegerea este a ta pe toata durata jocului, facand experienta cu atat mai organica.


Ca tot vorbeam de organic, Walking Dead este cel mai uman joc pe care l-am incercat de la Dragon Age incoace. Interactiunea cu restul personajelor se face in etape. Stii pe cine urasti, cui nu poti sa ii acorzi incredere, cui nu vrei sa ii dai ultima bucatica de paine sau pe cine te bazezi atunci cand un Walker iti ameninta sunculita. Acest gen de naratiune psihologica o sa iti ramana in cap fara sa iti dai seama, la final avand impresia ca tot ceea ce faci va avea un impact general in grup.
The Walking Dead are una dintre cele mai bine scrise scenarii de joc din ultimii 10 ani fara doar si poate. Motivatiile fiecarui personaj sunt clare, inca din primele secunde, aparand sentimente precum invidia, ura, gelozia, psihoza, nebunia, groaza, teama... Jocul reuseste sa complementeze cu varf si indesat universul seriei, dar si sa ofere o noua perspectiva total diferita de show sau banda desenata. Nota mea pentru Poveste este 10 curat!


Prima si, probabil, cea mai mare grija a mea a fost faptul ca Tell Tale nu o sa poata sa sustina intr-un point and click actiunea frenetica si plina de tensiune pe care The Walking Dead a popularizat-o prin celebra banda desenata. Gameplay-ul este impartit in doua sectiuni distincte: Dialogul si actiunea propiu-zisa. Dialogul reprezinta circa 70-80% din joc. In momentul in care doresti sa discuti cu un personaj o sa iti apara o serie de variante de raspunsuri. In functie de alegerea pe care o faci, se decide linia de dialog, o actiune sau o moarte molfaita din partea unui walker.


Nu uitati, The Walking Dead NU ESTE UN SHOOTER, ci un point and click, iar interactiunea cu restul personajelor este mai mult decat o parghie de control a situatiei.
Tensiunea poate ajunge la maxim in anumite puncte: de exemplu, cand un walker e pe urmele tale si o vei lua la goana, vei apasa frenetic pe taste, intr-un soi de quick time event; sau cand, pentru a scapa de un zombie, vei avea de rezolvat un puzzle complicat intr-un timp foarte scurt... Toate astea se petrec intr-un ritm atat de alert, incat nici nu o sa iti dai seama cat de repede se termina episodul. Succesiunea de evenimente este atat de bine scenarizata, incat nu realizezi cand a trecut timpul, toate cele cinci episoade ale sezonului fiind o briza de aer curat, incomparabila cu Jurassic Park sau Back to the Future, The Walking Dead fiind o munca de geniu la capitolul gameplay, motiv pentru care ii acordam un 10 si trecem la multiplayer.


Multiplayer... nu are asa ceva... e un point and click, ce Dumnezeu!

Daca e un lucru pe care l-am indragit instant la acest joc este art design-ul, inspirat din banda desenata, cu elemente atent studiate si migalite. Sigur, pe varianta de console, exista cadre intarziate si momente in care jocul nu stie in ce directie sa o apuce, dar pe PC nu am avut parte de astfel de probleme. In alta ordine de idei, referinta pe care urmeaza sa o fac o sa ii gadile la urechiuse doar pe cei nostalgici, jocul aducandu-mi aminte de Dragon's Lair intr-o oarecare masura.


The Walking Dead este un joc cu o directie artistica superba, in care stau marturie detaliile si Easter Eggs-urile. Cat despre animatiile propiu-zise, ele sunt cu mult peste asteptari. La fel si sunetul, caruia nu am nimic sa-i reprosez. Actorii vocali livreaza o experienta auditiva absoluta, facand jucatorul sa vrea sa auda ce are de spus fiecare. Mai mult, toti suna autentic: Un redneck american nu suna ca un cliseu de redneck american; personajul principal, fiind de culoare, nu suna ca un Kratos wanna be, cu o voce puternica si cu un pistol in mana...
Am tot asteptat pana la episodul 5 sa vad, poate, poate exista un rateu sau o greseala... dar nimic. Este cel mai bun voice acting pe care l-am auzit in ultimii ani in industrie, simtindu-se clar un element organic in dialoguri. Nici muzica nu e mai prejos, redand, in functie de context, groaza, teama, tensiune sau relaxare. Cat despre zgomote... va spun doar atat: au existat doua momente in joc care m-au adus in pragul infarctului!
The Walking Dead primeste pentru grafica si sunet un 10.


Zon@ ii acorda acestui joc un 10 cu felicitari si il nominalizeaza pentru: Cel mai bun Titlu al anului, Cel mai bun sunet al anului si Cea mai buna poveste a anului.
Daca doriti sa vedeti varianta integrala a review-ului ne gasiti pe arealit.tv si pe canalul nostru de youtube arealit.



No comments:

Post a Comment